Tehnica de geoinginerie arctică pentru îngroșarea gheții marine a trecut primul test, dar cercetătorii rămân rezervați

Pe scurt:

• Tehnica de geoinginerie arctică pentru îngroșarea gheții marine a fost testată cu succes, crescând grosimea gheții cu până la 32 cm în zonele tratate.
• Metoda constă în pomparea apei de mare pe gheață, care îngheață și sporește grosimea și reflectivitatea gheții, reducând rata de topire.
• Scalabilitatea este limitată de costuri și logistică, necesitând milioane de pompe pentru acoperirea unei părți mici a Oceanului Arctic.
• Drone autonome pentru reînghețare sunt dezvoltate pentru a facilita aplicarea metodei în condiții arctice dificile.

Testul inițial al tehnicii de geoinginerie arctică pentru îngroșarea gheții marine

Metoda de geoinginerie arctică pentru îngroșarea gheții marine a fost testată recent în condiții reale, demonstrând rezultate promițătoare, dar scalabilitatea rămâne incertă. Experimentul a avut loc în Cambridge Bay, Nunavut, Canada, unde cercetătorii au pompat apă de mare pe gheața existentă în timpul iernii pentru a forma un strat suplimentar de gheață.

Tehnica, folosită de comunitățile nordice de zeci de ani, constă în inundarea gheții cu apă de mare care îngheață, sporind grosimea și luminozitatea acesteia. Această abordare simplă este considerată o alternativă mai sigură la alte metode de geoinginerie, precum injectarea aerosolilor în stratosferă.

Rezultatele experimentului de îngroșare a gheții marine

Studiul publicat în revista Earth’s Future arată că zonele tratate au devenit cu până la 32 cm mai groase decât cele de control. Pomparea apei de mare a fost realizată cu pompe submersibile eficiente energetic, iar zonele inundate de două ori au prezentat o creștere mai mare a grosimii gheții.

În plus, gheața din zonele tratate a avut o reflectivitate crescută și o rată de topire mai redusă în perioada de vară. Un experiment suplimentar de drenare a bălților de topire a evidențiat o gheață mai strălucitoare, ceea ce contribuie la reflectarea luminii solare și la încetinirea topirii.

Potrivit cercetătorilor Edward Blanchard-Wrigglesworth și Andrea Ceccolini, pomparea apei saturează zăpada de pe gheață, formând un nou strat care reduce izolarea termică și accelerează creșterea gheții de jos în sus.

Provocările scalabilității geoingineriei arctice

Deși rezultatele sunt încurajatoare, aplicarea metodei la scară largă ridică probleme logistice și economice majore. Pentru a acoperi doar 10% din Oceanul Arctic ar fi necesare 10 milioane de pompe alimentate cu energie eoliană, iar pentru întreaga regiune ar fi nevoie de 100 de milioane.

Extinderea gheții marine în Arctica a scăzut cu 20% din 1979, iar această tendință accelerează. Cercetătorii subliniază că pompele trebuie instalate rapid, cât timp există suficientă gheață pentru a fi inundată.

Impactul ecologic și social al acestei metode nu este încă clar, iar problemele de guvernanță și întreținere complică implementarea. Astfel, îngroșarea gheții marine nu pare fezabilă pentru protecția pe scară largă a gheții marine arctice.

Drone reînghețare și viitorul geoingineriei arctice

Testele recente indică o creștere a grosimii gheții marine cu 50 cm în zonele tratate, iar cercetătorii dezvoltă tehnologii autonome pentru extinderea metodei. Un prototip de dronă de reînghețare a fost testat în Arctica, în Finlanda, și este perfecționat în colaborare cu Institutul BioRobotics din Pisa, Italia.

Aceste drone ar putea sprijini implementarea autonomă a tehnicii, oferind o soluție mai practică pentru îngroșarea gheții marine în condiții dificile.

Sursa originală a acestui articol este https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/primul-test-de-ingrosare-a-ghetii-arctice-cu-apa-de-mare-a-reusit-de-ce-oamenii-de-stiinta-sunt-totusi-rezervati-3850589 (link)