Cum poate România să accelereze adopția inteligenței artificiale în condițiile actuale? Consilierul MEDAT Mircea Stoian a prezentat, la începutul anului 2026, patru piloni esențiali pentru implementarea eficientă a AI în țară. Această discuție are loc în contextul unor provocări majore privind competențele digitale și guvernanța AI în sectorul public și privat.
Pe scurt:
- România are nevoie de patru piloni esențiali pentru adoptarea eficientă a inteligenței artificiale: încredere, infrastructură, competențe digitale și securitate cibernetică.
- Sectorul public se confruntă cu lipsa competențelor digitale și guvernanță AI slabă, iar sectorul privat are o adoptare redusă a tehnologiilor digitale și instruire limitată.
- Doar 12% dintre companii au primit instruire IT în 2025, iar sub 30% dintre cetățeni au competențe digitale de bază, afectând competitivitatea și progresul tehnologic.
- Conferința HumAInity 2026 subliniază necesitatea consolidării competențelor digitale și a unei guvernanțe AI eficiente pentru dezvoltarea viitoare a României.
Adopția inteligenței artificiale și pilonii esențiali în România
Adoptarea inteligenței artificiale în România implică o structură clară și funcțională, similară cu procesul de asumare digitală, care include sponsori, guvernanță AI, strategie, plan de acțiune, măsurare și comunicare. Fără aceste elemente, implementarea tehnologiei va rămâne fragmentată, subliniază consilierul MEDAT Mircea Stoian.
El identifică două mari categorii de utilizatori ai inteligenței artificiale: sectorul privat și cel public, fiecare cu motivații și provocări distincte. În mediul privat, AI este adoptată pentru a crește competitivitatea, fiind impulsionată de cerințele pieței. În schimb, sectorul public se confruntă cu lipsa competențelor digitale, resurse limitate și un cadru normativ neclar, ceea ce afectează guvernanța AI și reglementarea pieței naționale.
Pilonii necesari pentru o adopție eficientă a inteligenței artificiale
Stoian evidențiază patru piloni fundamentali pentru succesul adopției inteligenței artificiale. Primul este încrederea, care presupune guvernanță AI și respectarea principiilor etice. Al doilea pilon se referă la infrastructura tehnică și gestionarea datelor, unde digitalizarea avansată facilitează accesul la date structurate și interoperabile. Urmează pilonul competențelor digitale, esențial pentru utilizarea eficientă a AI, iar ultimul pilon este securitatea cibernetică.
Provocări și statistici privind competențele digitale și guvernanța AI în România
Conform datelor OECD și altor studii, România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește indicatorii digitali din sectorul public. Încrederea în adopția AI este scăzută, infrastructura este fragmentată, iar competențele digitale sunt insuficiente. Lipsa unei guvernanțe unitare pe date și interoperabilitatea redusă limitează utilizarea inteligenței artificiale.
În sectorul privat, doar 12% dintre companii au beneficiat de instruire în tehnologia informației și comunicațiilor în 2025. Utilizarea serviciilor cloud și a big data rămâne redusă, iar integrarea tehnologiilor digitale în afaceri este printre cele mai scăzute din UE. Educația și competențele digitale ale populației sunt sub media europeană, cu mai puțin de 30% dintre cetățeni utilizând servicii digitale și doar 32% având competențe digitale de bază.
Mai mult, sub 10% dintre adulți participă la programe de învățare digitală continuă, iar nivelul tehnologiei în educație este redus, fără o utilizare semnificativă a AI. Un aspect îngrijorător este că 70% dintre tinerii sub 18 ani au un nivel scăzut de literație numerică, afectând capacitatea lor de a interpreta și utiliza informații matematice în viața cotidiană.
Discuții despre viitorul adopției inteligenței artificiale
La Conferința HumAInity 2026, dedicată viitorului afacerilor în era inteligenței artificiale, participanții abordează schimbările aduse de AI, etica în domeniu, dezvoltarea profesională și nevoile diverse ale generațiilor din forța de muncă. Aceste dezbateri reflectă importanța consolidării competențelor digitale și a unei guvernanțe AI eficiente pentru progresul României în domeniul tehnologiei.
Noa Insight
România se confruntă cu provocări în adoptarea inteligenței artificiale, evidențiate de consilierul MEDAT Mircea Stoian, care subliniază necesitatea a patru piloni esențiali: încredere, infrastructură tehnică, competențe digitale și securitate cibernetică. Sectorul public și privat prezintă diferențe semnificative în motivații și dificultăți privind implementarea AI.
Implicații
Fragmentarea infrastructurii și lipsa competențelor digitale afectează guvernanța AI și reglementarea pieței, limitând utilizarea tehnologiilor digitale atât în sectorul public, cât și în cel privat din România.
Elemente-cheie
- Guvernanța AI implică respectarea principiilor etice și coordonarea utilizării inteligenței artificiale în cadrul organizațiilor.
- Doar 12% dintre companiile private au beneficiat de instruire în tehnologia informației și comunicațiilor în anul 2025.
- Lipsa unei guvernanțe unitare pe date limitează interoperabilitatea și utilizarea eficientă a inteligenței artificiale.
Sursa originală a acestui articol este https://www.economica.net/romania-si-inteligenta-artificiala-care-sunt-cei-patru-piloni-de-care-are-nevoie-adoptia-ai-in-opinia-consilierului-medat-mircea-stoian_923854.html (link)







