România accelerează dezvoltarea scutului antidronă în contextul războiului electronic și al industriei de apărare

Pe scurt:

• România accelerează dezvoltarea unui scut antidronă integrat, ca răspuns la amenințările din războiul electronic și lecțiile din conflictul din Ucraina.
• Prioritatea este crearea unei capacități tehnologice și industriale proprii, cu integrarea rapidă a senzorilor, software-ului și interceptorilor într-o rețea unitară.
• Fără colaborare reală între stat și industrie, România riscă să piardă autonomie și viteză în fața amenințărilor, deși are competențe tehnice și firme capabile.
• Compania STARC4SYS conduce testele și formarea inginerilor, pregătind o generație capabilă să răspundă rapid schimbărilor tehnologice în domeniul antidronă.

România accelerează dezvoltarea scutului antidronă în contextul războiului electronic și industriei de apărare românești

Dezvoltarea unui scut antidronă România devine o prioritate strategică, pe fondul lecțiilor dure trase din războiul electronic din Ucraina. România urmărește să creeze o capacitate tehnologică și industrială proprie, care să integreze senzori, software și interceptori într-o rețea comună, capabilă să răspundă rapid amenințărilor moderne.

Problema nu este lipsa competenței tehnice sau a firmelor private capabile să dezvolte soluții de apărare, ci percepția greșită a unor factori politici și administrativi care tratează sectorul privat ca un furnizor secundar. Războiul din Ucraina a demonstrat că viteza și adaptabilitatea vin adesea din companii mici și medii, care pot modifica sisteme în săptămâni, nu în ani.

Fără o colaborare reală între stat și industrie, România riscă să aibă contracte și bugete, dar să nu dispună de autonomie și viteză în fața amenințărilor. MApN și Guvernul trebuie să instituie un mecanism permanent pentru testarea rapidă a tehnologiilor antidronă și de război electronic, facilitând transferul de tehnologie și producția locală prin instrumente precum SAFE.

Scut antidronă România și lecțiile războiului electronic din Ucraina

Războiul din Ucraina a transformat câmpul de luptă într-un laborator pentru războiul electronic și apărarea antidronă. Dronele de toate dimensiunile au forțat armatele să prioritizeze integrarea rapidă a senzorilor, comunicațiilor și mijloacelor de interceptare într-o rețea unitară. Superioritatea tehnologică depinde acum de viteza cu care aceste componente colaborează pentru a detecta și neutraliza amenințările.

România, aflată în proximitatea conflictului, a înregistrat incidente cu drone la graniță și în Marea Neagră, iar infrastructura critică, precum Aeroportul Henri Coandă, funcționează încă fără un sistem propriu de detectare și neutralizare a dronelor. Consultările pentru achiziția unor sisteme integrate C-UAS sunt în desfășurare, dar implementarea va dura până în 2027, lăsând un interval vulnerabil.

Industrie apărare românească devine arhitect al sistemelor antidronă

Compania STARC4SYS exemplifică evoluția industriei românești de apărare, trecând de la integrator la arhitect de sistem. Aceasta a coordonat testele din 2025 pentru corelarea tehnică a unor tehnologii occidentale de detectare, bruiaj și preluare control drone, realizate în cooperare cu parteneri precum ECS și Sentrycs.

Testele au demonstrat că valoarea reală a unui scut antidronă constă în integrarea capabilităților într-o rețea operațională unitară, care permite transmiterea în timp real a datelor către centrele de comandă. Astfel, o soluție românească poate contribui la o imagine operațională comună, esențială pentru reacția rapidă în războiul electronic.

Formarea inginerilor și transferul tehnologic pentru descurajare

STARC4SYS a înființat două laboratoare tehnice în România, inclusiv unul în colaborare cu Universitatea Politehnica din București, pentru dezvoltarea software-ului de integrare și testarea arhitecturilor operaționale. Studenții și inginerii lucrează împreună pe tehnologii reale, pregătind o generație capabilă să răspundă rapid schimbărilor tehnologice.

Adaptarea rapidă este esențială, deoarece dronele și contramăsurile evoluează constant. Ciclul de dezvoltare trebuie să se măsoare în săptămâni, nu în ani, pentru a menține reziliența tehnologică. Capitalul uman devine astfel o componentă a descurajării, oferind României un avantaj strategic în războiul electronic.

Instrumentul european SAFE poate susține transferul tehnologic și producția locală, dar succesul depinde de angajamentul politic și industrial al României. Într-un conflict prelungit, dependența exclusivă de soluții externe poate limita accesul la resurse critice, în timp ce o industrie națională puternică asigură autonomie și viteză de reacție.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/dronele-nu-asteapta-licitatiile-romania-si-cursa-2551899.html (link)