Profesorul Răzvan Rughiniș explică cum expunerea la inteligența artificială afectează comportamentul și emoțiile umane

Pe scurt:

• Profesorul Răzvan Rughiniș explică că expunerea la inteligența artificială afectează comportamentul și emoțiile, influențând dezvoltarea abilităților esențiale.
• România folosește puțin AI în industrie, în timp ce cheltuielile americane pentru AI vor atinge 400 miliarde dolari până în 2025, susținute de speculații financiare.
• Aplicațiile AI pot reduce empatia și autocorectarea, iar dependența de validarea oferită de tehnologie poate afecta echilibrul emoțional și social pe termen lung.
• Rughiniș recomandă combinarea tehnologiei cu interacțiuni sociale reale pentru a susține o înțelegere echilibrată a lumii de către tineri.

Inteligența artificială și impactul emoțional asupra comportamentului uman

Profesorul Răzvan Rughiniș de la Facultatea de Automatică a Universității Politehnice din București explică cum expunerea la inteligența artificială influențează comportamentul și emoțiile oamenilor. Aplicațiile chatbot răspund disproporționat unor nevoi emoționale, ceea ce poate afecta dezvoltarea unor abilități esențiale, inclusiv la adulți.

Rughiniș subliniază că România utilizează încă puțin inteligența artificială în industrie și economie pentru creșterea productivității. În schimb, evoluția tehnologică în domeniu este rapidă și globală, fiind susținută de interese economice și speculații financiare, în special pe bursele americane.

La finalul anului 2025, cheltuielile americane pentru inteligența artificială vor ajunge la 400 de miliarde de dolari, în timp ce veniturile generate vor fi mult mai mici. Această discrepanță indică faptul că valoarea economică reală a AI rămâne încă neconfirmată, fiind alimentată în mare parte de tranzacțiile financiare și așteptările pieței.

Efectul inteligenței artificiale asupra dezvoltării cognitive și emoționale

Profesorul menționează Efectul Flynn, conform căruia IQ-ul crește cu fiecare generație datorită bunăstării economice. România continuă să înregistreze această creștere, în contrast cu unele țări din Vestul Europei. Această evoluție este legată și de adoptarea accelerată a tehnologiei la vârste fragede, înainte ca formarea emoțională să fie completă.

Aplicațiile chatbot oferă un răspuns emoțional exagerat, ceea ce poate duce la pierderea unor abilități precum empatia și autocorectarea. Impactul social media asupra imaginii de sine a generațiilor actuale a fost deja semnificativ, iar efectele inteligenței artificiale ar putea fi și mai profunde pentru generațiile viitoare.

Rughiniș recomandă crearea unor contexte sociale care să completeze utilizarea tehnologiei, astfel încât tinerii să poată înțelege lumea în mod echilibrat. Modelele AI pot oferi perspective diverse din domenii precum medicină, economie sau societate, dar nu trebuie să înlocuiască interacțiunile umane reale.

Expunerea continuă la tehnologie și modificările comportamentale

Profesorul atrage atenția că expunerea repetată și constantă la tehnologie modifică comportamentele umane. Aceasta se produce gradual, pe măsură ce tehnologia influențează metricile după care ne ghidăm acțiunile.

Inteligența artificială ne va învăța să interacționăm diferit, căutând o validare care nu provine din relații umane autentice. Această validare continuă poate crea o dependență emoțională nesănătoasă, comparabilă cu o dietă bazată exclusiv pe zahăr, care oferă plăcere temporară, dar afectează sănătatea pe termen lung.

Deși modelele AI pot stimula progresul și oferă acces la informații vaste, ele pot genera o nevoie constantă de confirmare emoțională. Această căutare a validării este un motor al comportamentului uman, dar trebuie gestionată cu atenție pentru a nu afecta echilibrul emoțional și social.

Sursa originală a acestui articol este https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/expunerea-repetata-la-tehnologie-ne-altereaza-comportamentul-profesorul-razvan-rughinis-explica-efectul-ai-asupra-abilitatilor-umane-3555153 (link)