Peste opt din zece români folosesc inteligența artificială și acceptă AI în instituțiile statului conform unui studiu

Pe scurt:

• Peste 83% dintre români folosesc inteligența artificială în viața personală, profesională sau educațională, conform unui studiu din iunie 2026.
• Adopția AI este mai ridicată în rândul tinerilor și persoanelor cu studii superioare, dar competențele avansate sunt limitate la 11,1% dintre utilizatori.
• Românii acceptă AI în instituțiile statului pentru sarcini administrative, dar sunt reticenți în domenii sensibile precum sănătatea sau drepturile sociale.
• Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.002 adulți și evidențiază atât beneficiile, cât și temerile legate de impactul AI asupra locurilor de muncă.

Adopția inteligenței artificiale în România și utilizarea AI în instituțiile statului

Inteligența artificială România a fost adoptată de peste opt din zece cetățeni, conform unui studiu reprezentativ realizat în iunie 2026 pe un eșantion de 2.002 adulți. Studiul „Digitalizarea serviciilor publice în România III” arată că românii folosesc AI în diverse contexte, inclusiv la locul de muncă și în educație, înainte ca statul să implementeze politici sau programe de formare.

Utilizarea AI în viața cotidiană și profesională

Mai mult de 83% dintre respondenți utilizează instrumente de inteligență artificială cel puțin în unul dintre domenii. Utilizarea personală este cea mai frecventă, raportată de 77,9%, în timp ce 15,4% folosesc AI la serviciu și 9,3% în mediul educațional. Această diferență indică faptul că adopția AI a precedat intervențiile instituționale.

Dintre utilizatori, 50,7% interacționează cu AI de câteva ori pe săptămână, iar 26,2% zilnic, ceea ce înseamnă că aproape 77% folosesc aceste tehnologii frecvent.

Adopția AI în România pe generații și competențe

Adopția AI este răspândită în toate grupele de vârstă, cu peste 95% în rândul tinerilor între 18 și 39 de ani. Ponderea scade la 68,5% în grupa 50-59 ani și la 29,3% după 70 de ani. În funcție de nivelul de educație, utilizarea variază de la 80% în rândul celor fără studii superioare la 93,3% în rândul absolvenților de studii superioare.

Competențele în utilizarea AI rămân însă limitate: 48,1% se consideră utilizatori de nivel bază, 40,8% mediu, iar doar 11,1% avansați.

Percepția românilor asupra beneficiilor și riscurilor AI

Românii recunosc beneficiile AI, în special economisirea timpului, menționată de 65,4% dintre respondenți. Totuși, 55,5% cred că AI va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% identifică riscuri legate de protecția datelor și securitate.

Teama privind locurile de muncă este mai degrabă generală decât personală: doar 21,9% se tem că propriul loc de muncă va fi afectat în următorii cinci ani, iar 51,1% nu sunt îngrijorați.

Utilizare AI instituții statului și nivelul de confort al românilor

Românii acceptă utilizarea AI în instituțiile statului mai ales pentru sarcini administrative. La trierea cererilor și dosarelor, 38% sunt confortabili cu AI, iar la evaluarea performanței funcționarilor 42,2%. În schimb, confortul scade semnificativ când AI ar putea influența decizii privind sănătatea sau drepturile cetățenilor.

Astfel, 69,7% se declară inconfortabili cu folosirea AI pentru diagnostic medical, iar 57,4% pentru decizii privind beneficii sociale. Acest echilibru indică o preferință pentru utilizarea AI acolo unde accelerează procesele administrative, dar respingerea în domenii care afectează direct viața și drepturile oamenilor.

Think tank-ul Edge Institute, lansat în martie 2025, susține transformarea digitală a României prin advocacy și cercetări în domeniul digitalizării, promovând o guvernanță responsabilă a inteligenței artificiale.

Sursa originală a acestui articol este https://www.economica.net/peste-8-din-10-romani-folosesc-inteligenta-artificiala-unde-accepta-ai-in-institutiile-statului-studiu_957565.html (link)